Radu Mihnea „UNIFICATORUL”

Ideea unei apropieri între Țările Române a încolțit și în mintea lui Radu Mihnea, care a domnit, succesiv, în Muntenia și Moldova. Un moment semnificativ în acest sens l-a constituit perioada 1623 – 1626 când, domnind în Moldova, Radu Mihnea a reușit să obțină tronul Munteniei pentru fiul său Alexandru Coconul (1623 – 1627). Unele izvoare contemporane consemnează această unitate politică moldo-munteană. Astfel, reprezentantul Veneției la Istanbul, într-un raport datat 11 aprilie 1625, precizează că va trimite o scrisoare „către numitul principe Radulo (Radu Mihnea) care e acum principe în Moldova și fiul său în Valahia, care e foarte tânăr și condus de tată„. Alte mărturii îl menționează pe „Radulo voievod, principe al Valahiei și Moldovei„, iar pe piatra lui funerară sunt asociate stemele celor două țări surori(FOTO).

CINE A FOST RADU MIHNEA

Radu Mihnea (n. 1574 — d. 1626), a fost domnitor al Munteniei: septembrie 1601 – martie 1602, martie 1611 – mai 1611, 12 septembrie 1611 – august 1616, august 1620 – august 1623 și al Moldovei: 24 iulie 1616 – 9 februarie 1619 și 4 august 1623 – 20 ianuarie 1626.

Era fiul lui Mihnea al II-lea Turcitul. A fost un bun diplomat, cunoștea mai multe limbi străine și iubea fastul și luxul. Era apreciat foarte mult de turci cărora le-a adus beneficii însemnate, dar a știut să-și atragă și simpatia vecinilor creștini. Pe plan intern, s-a înconjurat de greci cărora le-a dat dregătorii bănoase, ceea ce i-a nemulțumit pe boierii din țară. Acest lucru a dus la organizarea unui complot condus de Bărcan stolnicul. Domnitorul a descoperit complotul și l-a decapitat pe instigator.

Unul din punctele sale slabe a fost fiscalitatea excesivă. Miron Costin spune că acest lucru era determinat de fastul și luxul prea mare afișat la curte. Radu Mihnea a fost înmormântat la Mănăstirea Radu Vodă din București, pe care a ctitorit-o în 1615.