Lumea în care trăim ne face să fim mai mereu prinşi în activităţi de tot felul, care ne umplu viaţa cu de toate şi ne fac să mai deviem, voit sau prin inadvertenţă, de la cele mai însemnate evenimente. Citeste mai departe…
În şirul acţiunilor preconizate în cadrul consemnării a 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus se înscrie şi Conferinţa ştiinţifică internaţională „Basarabia – 1812. Citeste mai departe…
„Viața și petriaceria svinților acmu tipărite. Întru bl[ago]s[lo]vite dzâlele Prealuminatului întru I[isu]s H[risto]s Ioan Duca Voevoda. Cu mila lui Dumnidzău Țărâi Moldovei și Ucrainei cu porunca Mării Sale și cu poslușenia a smereniei noastre. A lui Dosoftei Mitropolitul Suciavei. În tiparnița Svintei Mitropolii în Iași, la care tiparnițâ ne-au ațiutorit de la Mosc Svinția Sa Părintele nostru, Patriarhul Ioachim.” Citeste mai departe…
Festivităţile au început, după cum spuneam, în ziua de 13 mai 1912 cu o liturghie în incinta Catedralei „Naşterea Domnului” din centrul oraşului, oficiată de episcopul Serafim Ciceagov şi episcopul-vicar Gavriil, aceştia fiind asistaţi de un corp numeros de preoţi din Eparhia Chişinăului şi Hotinului. Citeste mai departe…
Anul 1912. Festivităţile dedicate celor 100 de ani de la anexarea Basarabiei erau planificate să se desfăşoare la Chişinău pe durata a cinci zile, cu un program amplu şi divers, care urma să antreneze un număr mare de participanţi, pentru a conferi acestor manifestări un caracter cât mai impresionant şi pentru a crea iluzia că românii basarabeni chiar erau în al nouălea cer de pe urma „binefacerilor” imperiale ruseşti. Citeste mai departe…
Acţiunea militară a ţarului Petru I din anul 1711 a constituit obiectul multor lucrări, aparţinând atât autorilor contemporani cu evenimentele relatate, cât şi istoricilor din secolele următoare. Citeste mai departe…
Capitulațiile Țării Românești și Moldovei încheiate cu Poarta Otomană au fost niște tratate care stabileau statutul țărilor române în cadrul Imperiului Otoman. Citeste mai departe…
Războiul dintre Rusia şi Imperiul Otoman şi Congresul de la Bucureşti au constituit, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a celui următor, subiecte incitante atât pentru literatura istorică internaţională1, concomitent cu cea rusă2 şi turcă3, cât mai ales pentru cercetătorii şi istoricii români4. Citeste mai departe…
– Domnule Ion Negrei, peste câteva luni vom comemora 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Ce a făcut Mişcarea Civică „Anul 1812”, pe care o conduceţi, pentru a explica cetăţenilor semnificaţiile acestui eveniment? Citeste mai departe…
„Turcia nu putea ceda ceea ce nu-i aparţinea, pentru că Poarta otomană n-a fost niciodată suverană asupra ţărilor române.Poarta însăşi recunoscuse acest lucru, când la Carlovitz, presată de poloni să cedeze Moldo-Valachia, ea răspunse că nu are dreptul de a face vreo cesiune teritorială, deoarece capitulaţiile nu-i confereau decât un drept de suzeranitate”. Karl Marx, 1856
Săptămâna trecută, Liga tineretului rus (LTR) a organizat o masă rotundă în problema anului 1812, cu tema: „Colaborarea de veacuri moldo-rusă: etapele principale, probleme şi perspective. 200 de ani de la Acordul de Pace de la Bucureşti din 1812”. Citeste mai departe…
Imperiul rus nu s-a ocupat de obicei cu nimicuri, a preferat să acapareze teritorii imense. Citeste mai departe…
„Iω Васиʌїє воиєвода, Б(о)жїю м(и)ʌ(о)стїю, г(о)сп(о)д(а)ръ Зємʌи Мωʌдавскои и Вʌахискои”
(traducere: Eu Vasile Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Țării Moldovei și al <Țării> Românești)
Ne-am propus să abordăm problema cu privire la evoluţia diviziunii administrativ-teritoriale a Basarabiei în perioada dominaţiei ţariste din motivul că ea este tratată parţial în istoriografie.
până la 16 mai 2014, când se împlinesc 202 de ani de la 1812
SONADJE
Loading ...
