După cum bine se cunoaşte, negocierile de pace de la Bucureşti, la etapa finală a războiului ruso-turc, declanşat în 1806, s-au încheiat cu semnarea tratatului de la 16/28 mai 1812, Rusia obţinând graniţa pe Prut, Dunăre şi braţul Chilia, până la vărsarea în mare. Citeşte mai departe…
Această formulare însăşi merită mai multă atenţie. Prin susţinerea faptului că Rusia a „eliberat” anumite teritorii se creează impresia că acţiunea a fost una justă, îndreptăţită. O eliberare nu are cum să fie altceva decât o faptă generoasă. Citeşte mai departe…
Ideea unei apropieri între Țările Române a încolțit și în mintea lui Radu Mihnea, care a domnit, succesiv, în Muntenia și Moldova. Citeşte mai departe…
Către începutul secolului XIX, cele „două corăbii plutind pe o mare furtunoasă”, precum erau numite metaforic Principatele Române de către A. M. del Chiaro, s-au nimerit în calea expansiunii unei mari puteri spre sud-estul Europei. Citeşte mai departe…
Documentele istorice ne arată că aşa-numitul “tratat de la Luţk” n-a fost iscălit de către D.Cantemir, n-a fost aprobat de către “poporul moldovenesc”, n-a fost susţinut de “toţi” boierii moldoveni. Şi, în general, noi considerăm că n-a fost iscălit acest “tratat” în conformitate cu dreptul internaţional. Citeşte mai departe…
În urma războiul ruso-austro-turc de la 1735-1739, la care participaseră şi trupe din cele două Ţări Româneşti aflate sub tutelă otomană. Citeşte mai departe…
Octavian Ţâcu s-a născut la 21 august 1972 în satul Costuleni, raionul Ungheni, R. Moldova.
Un simbolism malefic: anul 2012, când se împlinesc 200 de ani de la anexarea de către Rusia ţaristă a unei jumătăţi din Ţara Moldovei, a debutat în R. Moldova cu împuşcarea tânărului Vadim Pisari de către un ofiţer rus, „pacificator”. Citeşte mai departe…
O selecție de Hărți informative (sursa: Wikipedia.org) care arată schimbările teritoriale ce au divizat Țara Moldovei…
Am intrat în anul 2012 în care comemorăm bicentenarul răpirii Basarabiei de către ruşi, eveniment care a marcat şi încă marchează destinul poporului nostru, prin faptul că o parte importantă a arealului românesc continuă să fie în afara graniţelor noastre, iar ceea ce ne doare cel mai tare este tocmai frontiera de est. Citeşte mai departe…
Citesc de câteva zile documentele diplomaţiei ruse din anii 1806-1812 şi încerc să înţeleg ce dorea Moscova în acei ani.
Mai înainte am citit tot felul de scrieri propagandistice în care războiul ruso-turc din anii 1806-1812 este prezentat drept un război corect, un război de eliberare a creştinilor de sub jugul turcesc. Citeşte mai departe…
Cine vrea să înţeleagă situaţia actuală a relaţiei România – Republica Moldova – Federaţia Rusă trebuie neapărat să citească stenograma discuţiilor dintre Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev purtate în august 1977. Citeşte mai departe…
Un protest temerar la Chişinău contra raptului teritorial de la 1812: Ziarul Făclia Ţării (1912) contestă festivităţile pompoase dedicate celor 100 de ani de la „alipirea” Basarabiei la Imperiul Rus. Citeşte mai departe…
Nimeni nu contestă existenţa statului Moldova până în anul 1859.