Anul 1812

Adevarul istoric și politic despre Republica Moldova și câștigarea independenței. Începutul adevărului.

9 mai 2012
Un articol de

(Ziarul de Iași) Basarabia – 200

Politica de deznaționalizare dusă cu duritate de țarism, continuată cu cruzime de bolșevism, imigrarea unui mare numar de alogeni în scopul diluarii elementului dominant autohton (românii), interzicerea limbii române în școală și biserică, persecuții au marcat profund istoria Basarabiei, de la rapirea ei din 1812 până la nașterea actualului stat moldovean independent (1991).

Saptamana viitoare, pe 16 mai, se implinesc 200 de ani de la unul din cele mai tragice momente din istoria Moldovei si a poporului roman: Pacea de la Bucuresti, prin care teritoriul dintre Prut si Nistru a fost rapit Principatului Moldovei de catre Imperiul Tarilor.

Era un teritoriu imens, de aproximativ 44.000 km2, adica aproape jumatate din Moldova istorica, daca luam in calcul si Bucovina, rapita cu vreo 37 de ani (1875) mai inainte de Imperiul Austriei, cu complicitatea Turciei Otomane si a aceluiasi Imperiu Rus.

Este necesara o precizare: noi denumim azi Basarabia intregul teritoriu luat cu japca atunci de rusi, de la Hotin pana la Marea Neagra. Denumirea este improprie. In realitate, aceasta denumire se referea doar la teritoriul numit de catre turci Bugeac si care ar coincide, aproximativ, cu cel din sudul R. Moldova, pe care, in 1940, Stalin l-a facut cadou Ucrainei, care-l stapaneste pana in ziua de azi. El se numea asa pentru ca din secolul al XIII-lea pana la sfarsitul secolului al XIV-lea fusese stapanit de Principatul Munteniei (Valahiei), unde domnea familia Basarabilor.

Or, pe vremea aceea, deseori, teritoriile erau denumite dupa dinastia sau familia domnitoare care le stapanea. Acel teritoriu era, de fapt, Basarabia istorica; teritoriul de la nord, dintre Nistru si Prut, pana la Hotin era parte organica a Moldovei si nu avea, in consecinta, o denumire aparte. Basarabia istorica a fost ocupata in 1538 de otomani – sub sultanul Soliman Legiuitorul (in Moldova domnea Petru Rares, fiul lui Stefan al III-lea cel Mare) – si a intrat sub administratia directa a turcilor. A devenit, adica, dupa un cuvant consacrat in istoriografia romaneasca, raia turceasca. Asa era si in 1812, cand a trecut la rusi impreuna cu restul teritoriului – mult mai mare – dintre Prut si Nistru. Rusii sunt cei care au extins numele de Basarabia la intreg teritoriul rapit de ei, de la Mare pana la Hotin.

Se spune ca ar fi fost vorba de o inselatorie. In tratativele dintre rusi si turci, premergatoare pacii din 16 mai 1812, tratative lungi si obositoare, care au tinut luni intregi, s-a vorbit mereu de Basarabia ca acel teritoriu pe care turcii voiau sa-l cedeze si care era, intr-adevar, raia turceasca, rupta din Moldova la 1538.

Dupa ce s-a semnat pacea, rusii au spus ca Basarabia insemna tot teritoriul dintre Prut si Nistru. Asa incat, spun ei, au ocupat ceea ce era convenit in documentele semnate cu delegatii turci.

Se mai spune, fara dovezi absolut convingatoare, ca sfartecarea Moldovei ar fi avut in spate si o tradare; marele dragoman al Portii, Dumitrache Moruzi (impreuna cu fratele sau Panaiot) ar fi vandut rusilor o scrisoare a lui Napoleon catre Sultan, in care il sfatuia sa nu cedeze in tratativele cu rusii. Fapt este ca fratii au fost executati, apoi, de turci, dar nu este dovedit ca turcii au cedat rusilor teritoriul dintre Prut si Nistru doar pentru ca nu au cunoscut acea scrisoare. Stiau, insa, ca Napoleon se pregatea sa-i atace pe rusi; si rusii stiau asta si de aceea – spun unii istorici – si-au scazut pretentiile de la ambele principate romanesti la doar tinutul dintre Prut si Nistru.

Oricum a fost, consecintele principale au fost doua: numele de Basarabia a fost extins pentru tot teritoriul Moldovei dintre cele doua rauri – nume care s-a incetatenit ulterior si pe care il folosim si noi astazi in sensul lui impropriu (asa cum am vazut); apoi, urmarea cea mai importanta a fost dominatia ruseasca pe acest teritoriu timp de 178 de ani, cu tot cortegiul ei de suferinte si, deseori, tragedii.

Politica de deznationalizare dusa cu duritate de tarism, continuata cu cruzime de bolsevism, imigrarea unui mare numar de alogeni in scopul diluarii elementului dominant autohton (romanii), interzicerea limbii romane in scoala si biserica, alfabetul chirilic, persecutii de orice fel s.a. au marcat profund istoria Basarabiei, de la rapirea ei din 1812 pana la nasterea actualului stat moldovean independent (1991).

Despre toate acestea si multe altele se va vorbi la Iasi in zilele de 12 si 13 mai.

Implinirea a 200 de ani de la sfartecarea Moldovei istorice nu poate trece neobservata. Comemorarea acestui eveniment tragic este o datorie nu numai de constiinta nationala, ci si de respect pentru adevarul istoric. De aceea, in calitate de consilier si de presedinte al Comisiei de Cultura a Consiliului Judetean, am initiat, cu vreo trei luni in urma, un Proiect de Hotarare prin care am cerut Consiliului sprijin financiar pentru organizarea unei Conferinte Internationale intitulata „Basarabia – 200″, consacrata acestui eveniment tragic, dar si intregii evolutii a Basarabiei de atunci pana astazi. Am obtinut votul Consiliului, iar sambata, 12 mai, incepind cu ora 10, in Aula Magna a Universitatii „Petre Andrei” din Iasi, partener in acest proiect, se vor desfasura lucrarile Conferintei. Si-au anuntat participarea istorici, juristi, oameni de cultura etc. de pe ambele maluri ale Prutului. Am spus si voi repeta celor care vor prezenta comunicari ca scopul fundamental al Conferintei este adevarul istoric in toata goliciunea lui, fie el si neplacut, si nu un sir de lamentari de tip biblic: „pe malul Prutului ne-am adunat si plansem”. Asadar, nu ne adunam pentru a arunca acuzatii in stanga si in dreapta, pentru a ne vaicari de nedreptatea cu care ne-au obijduit rusii, soarta, istoria etc., ci pentru a spune celor doritori sa ne asculte ceea ce s-a intamplat cu adevarat in Basarabia in acesti ultimi 200 de ani. Nu sunt excluse nici consideratiile privind prezentul si viitorul Republicii Moldova. Alaturi de mine, co-organizator al acestui proiect, se afla d-na lect.dr. in istorie Silvia Bocancea, cadru didactic la Universitatea „Petre Andrei”.

In ceea ce priveste participarea publicului, aplicam deviza Junimii, „Intra cine vrea, ramane cine poate”. Ba chiar ne-am bucura daca ar fi prezent un public cat mai numeros pentru ca numai asa vom readuce in memoria cat mai multor romani o parte importanta din istoria zbuciumata a Moldovei si a Romaniei in intregul ei.

AUTOR: MIHAI BACIU

Un articol scris de:
Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Fundaţiei "Anul 1812"
Comentarii utilizatori
Vlad

Felicitări pentru articol!

Lasă un comentariu

*


E-mail nu va fi făcut public.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

până la 16 mai 2014, când se împlinesc 202 de ani de la 1812

Citește articolul precedent:
Elevii din Chișinău discută despre “ANUL 1812”

Declarația grupului de inițiativă "Anul 1812", adoptată la 15 mai 2011 a fost dată citirii de către elevii Colegiului de...

Închide